21g – Oglinzi – Florin Chilian interviu CNN

Florin Chilian/ iunie 9, 2019/ Blog, Editoriale/ 0 comments

Florin Chilian interviu CNN

Florin Chilian interviu CNN

21g – Oglinzi
„Pluteşte drept înainte şi dacă pămîntul pe care-l cauţi nu există încă, fii sigur că Dumnezeu îl va crea într-adins pentru a-ţi răsplăti îndrăzneala.”
Regina Izabela către Cristofor Columb

 

„– Tu mergi înainte?
– Cum înainte?
– Dacă o iei la dreapta mori de teamă, dacă o iei la stânga mori de sete, dacă te întorci îţi blestemi zilele, dacă mergi înainte vezi părul zânelor. Tu mergi înainte?”
Daniel Drăgan – Drum spre Arania

“Să dai…
Să dai, să dai, iată marea fericire a vieţii! Să dai mai ales la timp, fiecare lucru la vremea lui. Să dai rîsul, să dai lacrimile… Să-ţi trăieşti amintirile, să-ţi trăieşti durerea… Săînhaţi raza de bucurie care fuge, să-ţi arăţi dinţii frumoşi în rîsul pe care nişte ochi umezi ţi-l cerşesc şi apoi, apoi să plîngi nebuneşte, din toata inima sătulă de bucurie. Să plîngi, un timp… Şi apoi să rîzi!.”
Panait Istrati – Neranţula

Atît de greu a fost uneori.

De aici vine „nebunia” asta a mea. Copil, adolescent, tînăr şinimeni lîngă… Nu aveam pe cine ce să întreb, pe cine să strig, nici pe cine să mă sprijin. Nimic, nimic în afara cărţilor din care se adunau cîteva pasaje subliniate şi mai apoi transcrise mereu pe o pagină albă. Mereu obsesia asta a cuvîntului scris pe „curat”, pe un orizont necontaminat de nimic, alb pur şi simplu. Mai apoi, muzica, mereu instinctivă, nealterată de „obiectivitatea” pe care numai educaţia ţi-o poate da…

Regăsirea… De acolo vin oglinzile, din nevoia disperată de a nu fi singur într-o realitate prea nefirescă, prea mincinoasă, prea greu de suportat. Mă regăseam în gîndurile aşternute pe hîrtie de către alţii şi atunci ştiam că nu sînt singur. Oglinzi… Nimic altceva în afara lor nu mă mai putea defini şi atunci reveneam în faţa rîndurilor scrise de alţii pentru a-mi întări convingerea că indiferent de cît de „absurde” ar fi visele mele nu sînt singur. Cineva a fost pe drumul acela înaintea mea şi a lăsat în urmă semne pentru ca aceia care vor îndrăzni vreodată să renunţe la tot ceea ce nu au să nu se rătăcească. De acolo vine puterea de a merge mai departe indiferent de trădările „prietenilor” sau de sfaturile bine intenţionate ale lumii. De aici forţa de a nu renunţa şi de a duce mai departe lupta cu mine însumi pentru tot ce sînt eu. Prea mare tentaţia renunţării… Mă rătăcesc uneori prin scamele zilei, mă doboară cîteodată oboseala pe care ţi-o oferă parşiv confortul abandonului, dar mereu mă regăsesc, trezindu-mă scrîşnind din dinţi în faţa oglinzilor.

Am ales să stau mereu în faţa lor, indiferent de cît de distorsionată ar fi imaginea mea răsfrîntă între ele. Mereu în faţa oglinzii oricît de tare ar durea. Niciodată trecerea prin oglindă! În spatele ei e mereu, invariabil, realitatea scîrboasă a capitulării şi singurătetea definitivă pe care numai o mare de suflete moarte ce te înconjoară cu „drag” ţi-o poate confirma. În spatele oglinzilor e mereu un negru ca de smoală, dar parcă voi nu ştiţi asta…

 

Florin Chilian, 27 Mai 2008

Share this Post

About Florin Chilian

În anul 1985, participând ca spectator la un concert Valeriu Sterian și Compania de sunet, în a cărui deschidere cânta Doru Stănculescu cu a sa melodie Shambala, se simte atras de înțelesurile acelei melodii care îi va schimba viața. Decide să renunțe la cariera sportivă și să învețe să cânte la chitară. Omul care i-a îndrumat primii pași în muzică a fost un prieten din copilărie, Marcel Condruz, care l-a învățat primele acorduri de chitară.[1][2] În cadrul liceului Matei Basarab a facut parte din brigada artistică. Apoi a înființat formația Rubin, participând ca voce și chitară, alături de Mirela Păun(voce și chitară), Adrian Năstase(chitară bas), Dan Cimpoieru(baterie). Cu Rubin și brigada artistică a câștigat Premiul I la Festivalul Național „Cîntarea României” între anii 1984 și 1987.[1][3] După treapta a 2-a, în 1985 și după renunțarea la sport, pentru a își asigura traiul s-a angajat ca tehnician la Valeriu Sterian.[1][3] Primul său concert solo pe o scenă a fost în 1986 la Clubul Universitas. Atunci Mircea Vintilă i-a împrumutat chitara sa în cadrul unui concert Mircea Vintilă și Valeriu Sterian.[2] În 2001, la 33 de ani, cu prețul unor mari sacrificii financiare personale, reușește să își lanseze primul album „Iubi - Interfața la realitate” care inițial a fost refuzat de toate casele de discuri din România. În cele din urmă reușește să îl pună pe piață cu ajutorul lui Romulus Arhire, la casa de discuri Soft Records. Albumul este foarte bine primit de publicul din zona underground. Cu ajutorul benevol al unui om pe care urma să-l cunoască după mulți ani (Teodorescu Alexandru a.k.a. „Oase” din Buzău ) albumul a devenit foarte cunoscut în lumea underground, Florin Chilian fiind solicitat pentru primul său concert ca artist profesionist în București în anul 2002. Totuși albumul, la epoca sa, nu a fost difuzat de rețelele de radio și televiziune. El conține hiturile „Iubi” și „Chiar dacă”. În 2004 semnează un contract cu casa de discuri Roton iar în luna septembrie a aceluiași an lansează cel de-al doilea album „Zece Porunci, raport despre starea națiunii, 1989-2004. Primul pas”, album ce conține hit-ul „Zece”. Albumul este bazat pe interpretarea muzical-laică a celor 10 Porunci biblice, Florin Chilian fiind primul și singurul om care a pus Cele zece porunci pe muzică, de 2000 de ani încoace. Timp de 4 ani, rețelele de radio și televiziune au refuzat difuzarea melodiei „Zece” pe motiv ca acest tip de muzică, doar voce și pian, „țineau de secolul XVI”.[5] Aceasta până când Giovanni Francesco, managerul canalului MTV România, a decis să difuzeze melodia „Zece” cu riscul de a-și pierde funcția. Succesul a fost instantaneu, melodia Zece ajungând pe prima poziție a topurilor MTV pentru o lungă perioadă de timp. Piesa „Zece” a reușit pâna la urmă să fie difuzată pe toate canalele de radio și TV iar pe YouTube este prima melodie românească ce a reușit să facă primul milion de vizualizări și să atingă ulterior peste 10 milioane de vizualizări.[5] Artistului i se conferă „Discul de aur” și „Discul de platină” pentru vânzari de către casa de discuri Roton.[6] În 2007 reediteaza primul album „Iubi - Interfață la realitate” și, la o lună de la lansare, i se conferă „Discul de aur” și „Discul de platină” pentru vânzări de către casa de discuri Roton.[7][8][9] În iunie 2010 lansează cel de-al treilea album „Autistul, nu-l mai goniți pe Brâncuși!”, album care în scurt timp atinge un nivel record de vânzari. Artistului i se conferă „Discul de aur” și „Discul de platină” pentru vânzări de către casa de discuri Roton. [10] În anul 2015 reziliază contractul cu Roton. Își creează propria casă de discuri cu ajutorul artistei Alina Manole. În 2017, lansează albumul „Pre@Clasic” la editura „Luna PR & Events”.[11] Pre@Clasic este o reinterpretare a muzicii clasice, albumul fiind gândit și scris în totalitate pentru cvartet de corzi - muzică de cameră și voce. Prin acest album, el inventează un nou gen muzical ce îmbină pop-ul cu muzica preclasică.[12][13] Între anii 2005-2009, la sugestia lui Florian Pittiș, a prezentat la Radio România Tineret o emisiune tip talk-show.[14] Între anii 2007-2009, la invitația lui Marius Tucă, a avut propria rubrică în Jurnalul Național, semnând săptămânal un editorial.[15] A mai semnat editoriale în ziarul Cotidianul. Florin Chilian este cunoscut drept unul dintre artiștii români care s-a implicat activ și constant în numeroase acte de caritate, mare parte din câștigurile obținute prin muzică fiind donate celor care aveau nevoie.[16][16] [17] [18] [19] [20][21] Pentru totalitatea operelor sale muzicale este compozitor, textier și interpret.[22] Este membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România și din Marea Britanie.[23]

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată.

*
*