{"id":1560,"date":"2020-01-19T18:42:48","date_gmt":"2020-01-19T16:42:48","guid":{"rendered":"https:\/\/www.chilian.ro\/?p=1560"},"modified":"2020-01-19T18:45:24","modified_gmt":"2020-01-19T16:45:24","slug":"generatia-fulgi-de-nea-tinerii-hipersensibili-vesnic-nemultumiti-si-ofensati-de-cele-mai-banale-lucruri-citeste-mai-mult-adev-ro-pbb6gd","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.chilian.ro\/index.php\/2020\/01\/19\/generatia-fulgi-de-nea-tinerii-hipersensibili-vesnic-nemultumiti-si-ofensati-de-cele-mai-banale-lucruri-citeste-mai-mult-adev-ro-pbb6gd\/","title":{"rendered":"Genera\u0163ia \u201efulgi de nea\u201c, tinerii hipersensibili, ve\u015fnic nemul\u0163umi\u0163i \u015fi ofensa\u0163i de cele mai banale lucruri"},"content":{"rendered":"
Cum a ap\u0103rut genera\u0163ia \u201efulgi de nea\u201c, tinerii hipersensibili, ve\u015fnic nemul\u0163umi\u0163i \u015fi ofensa\u0163i de cele mai banale lucruri 7 februarie 2018<\/div>\n
<\/div>\n
\n
\"Prin<\/a>

Prin for\u0163a re\u0163elelor sociale, tinerii nemul\u0163umi\u0163i transmit \u015focuri care pot afecta societatea FOTO 123RF<\/p><\/div>\n

Citeste mai mult: adev.ro\/pbb6gd<\/a><\/p>\n<\/div>\n

<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
\n

Tinerii din ziua de azi sunt hipersensibili \u015fi se simt ofensa\u0163i de cele mai banale lucruri, apoi, prin for\u0163a re\u0163elelor sociale, transmit \u00een societate \u015focuri care pot afecta afaceri sau chiar vie\u0163i. N\u0103scut\u0103 \u00een anii \u201980, \u201990 \u015fi 2000, genera\u0163ia milenialilor, cunoscut\u0103 \u015fi sub denumirea de genera\u0163ia Y, se distinge prin narcisism \u015fi prin dezvoltarea unui puternic cult al propriei personalit\u0103\u0163i, dup\u0103 cum arat\u0103 o serie de studii. Mai mult, genera\u0163ia Y pune mai mare accent pe bunuri materiale, imagine \u015fi faim\u0103, l\u0103s\u00e2nd la coada intereselor concepte precum comunitatea sau mediul, arat\u0103 o alt\u0103 cercetare publicat\u0103 \u00een \u201eJournal of Personality and Social Psychology\u201c. \u00cen volumul intitulat \u201eI find that offensive!\u201c, scriitoarea britanic\u0103 Claire Fox identific\u0103 o subdiviziune a genera\u0163iei Y, pe care o nume\u015fte \u201egenera\u0163ia fulgilor de nea\u201c \u2013 tinerii care sunt extrem de sensibili fa\u0163\u0103 de punctele de vedere care le dau lumea peste cap \u015fi au o putere \u015fi dorin\u0163\u0103 de a da solu\u0163ii extrem de mici.<\/p>\n<\/div>\n

\n
\u201eFulgii de nea\u201c sunt fragili \u015fi au o capacitate sc\u0103zut\u0103 de a face fa\u0163\u0103 momentelor dificile din via\u0163\u0103<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
\n

Din perspectiv\u0103 emo\u0163ional\u0103, ace\u015fti tineri sunt deosebit de fragili, au toleran\u0163\u0103 la frustrare redus\u0103 \u015fi o capacitate sc\u0103zut\u0103 de a face fa\u0163\u0103 momentelor grele din via\u0163\u0103. Chiar \u015fi nivelul lor de empatie pare s\u0103 fie foarte diminuat, pentru c\u0103 \u00een Universul lor interior este o stare de neputin\u0163a de care nu sunt con\u015ftien\u0163i adesea. \u201eFulgii de nea\u201c sunt ofensa\u0163i inclusiv de faptul c\u0103 li se spune a\u015fa: trei sferturi se pl\u00e2ng c\u0103 le-ar putea afecta s\u0103n\u0103tatea mintal\u0103, potrivit unui studiu \u00een care au fost intervieva\u0163i peste 2.000 de britanici cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 16 \u015fi 24 de ani. Milenialii doresc ca oamenii s\u0103 nu-i mai numeasc\u0103 \u201efulgi de z\u0103pad\u0103\u201c deoarece sintagma ar fi una abuziv\u0103. Ca r\u0103spuns la concluzia c\u0103 sunt vulnerabili, hipersensibili \u015fi u\u015for ofensa\u0163i de anumite cuvinte \u015fi idei, adul\u0163ii tineri neag\u0103 aceste caracteriz\u0103ri: \u201eNu suntem a\u015fa. \u015ei dac\u0103 ve\u0163i continua s\u0103 spune\u0163i c\u0103 suntem, vom fi arunca\u0163i \u00eentr-un soi de disperare mintal\u0103.\u201c Nevoia de victimizare este explicat\u0103 de psihologul Mirela Horumba astfel: \u201eOrice persoan\u0103 cu o stim\u0103 de sine redus\u0103, pentru a o putea compensa spre a tr\u0103i cu ea, \u00eencepe s\u0103 adopte atitudinea de victim\u0103. Aceasta ajut\u0103 la men\u0163inerea unei st\u0103ri de confort psihologic minimal \u015fi explic\u0103 neputin\u0163a persoanei \u00een cauz\u0103 prin interven\u0163ia aparent\u0103 a oric\u0103rui element extern care face ca t\u00e2n\u0103rul s\u0103 nu \u00ee\u015fi asume ceea ce tr\u0103ie\u015fte. \u00centotdeauna va fi cineva \u00abde vin\u0103\u00bb \u015fi astfel se perpetueaz\u0103 nevoia de victimizare \u015fi \u00een perioada adult\u0103 \u015fi chiar la b\u0103tr\u00e2ne\u0163e. A\u015fadar, prima dat\u0103 apare o stare de \u00abneputin\u0163\u0103 \u00eenv\u0103\u0163at\u0103\u00bb \u00een copil\u0103rie, apoi p\u00e2n\u0103 la victimizarea permanent\u0103 este doar o chestiune de timp.\u201c<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
Imprim\u0103 \u015focuri \u00een societate prin for\u0163a re\u0163elelor sociale<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
\n

Persoanele din genera\u0163ia \u201efulgilor de nea\u201c transmit stresul resim\u0163it din cauza lucrurilor care \u00eei ofenseaz\u0103 \u015fi, prin for\u0163a re\u0163elelor sociale, imprim\u0103 \u015focuri \u00een societate care pot avea efecte \u00een via\u0163a comunit\u0103\u0163ii. O serie de exemple recente stau m\u0103rturie. \u00cen noiembrie 2017, profesorul de matematic\u0103 Joshua Sutcliffe, de la o \u015fcoal\u0103 din Oxfordshire, a fost suspendat \u015fi se confrunt\u0103 cu o audiere disciplinar\u0103 dup\u0103 ce s-a adresat clasei sale cu \u201ebravo, fetelor!\u201c, \u00eentre elevi afl\u00e2ndu-se \u015fi un transgender. Celebrele hostese din cadrul campionatului de Formula 1 nu vor mai fi v\u0103zute la grilele de start. Liberty Media a explicat c\u0103 aceast\u0103 tradi\u0163ie \u201enu mai corespunde cu valorile ap\u0103rate de noi \u015fi este \u00een contradic\u0163ie cu normele sociale actuale. Nu credem c\u0103 aceast\u0103 practic\u0103 mai este adecvat\u0103 \u015fi relevant\u0103 pentru F1 \u015fi fanii ei, vechi \u015fi noi, din \u00eentreaga lume\u201c. \u00cens\u0103 hostesele s-au revoltat \u00een urma acestei decizii \u015fi au \u00eenceput pe social-media o mi\u015fcare de protest. \u201eCorectitudinea politic\u0103 a devenit o nebunie. Suntem \u00eempiedicate s\u0103 facem ceea ce ne place\u201c, a scris pe Twitter hostesa britanic\u0103 Rebecca Cooper. Un alt caz s-a \u00eenregistrat la Galeria de Art\u0103 din Manchester, unde, dup\u0103 mai multe presiuni, o pictur\u0103 din 1896 ce \u00eenf\u0103\u0163i\u015fa femei nud a fost cobor\u00e2t\u0103 pentru a evita ca unele persoane s\u0103 se simt\u0103 ofensate. Vizitatorii au acuzat reprezentan\u0163ii galeriei c\u0103 \u00eencearc\u0103 o campanie publicitar\u0103 \u00een urma recentului scandal de h\u0103r\u0163uire sexual\u0103 de la Hollywood, \u00een baza campaniei #MeToo. \u201eFulgii de nea\u201c au cerut chiar \u015fi boicotarea localului Blighty Cafe din Londra, fiindc\u0103, sus\u0163in ei, face apologia lui Winston Churchill, pe care \u00eel consider\u0103 un \u201ecriminal de r\u0103zboi\u201c \u015fi un \u201erasist\u201c. De asemenea, ace\u015ftia au su\u0163inut c\u0103 m\u00e2nc\u0103rurile servite acolo sunt \u201eofensatoare pentru cei care continu\u0103 s\u0103 experimenteze rasismul institu\u0163ional\u201c. Luna trecut\u0103, platforma Netflix a \u00eenceput s\u0103 difuzeze serialul \u201eFriends\u201c, din anii \u201990, iar potrivit unor persoane seria este de fapt o expunere dezgust\u0103toare de rasism, sexism, homofobie \u015fi chiar transfobie. \u201eTendin\u0163a de exagerare \u015fi de a critica orice apare din faptul c\u0103 t\u00e2n\u0103rul nu se simte bine \u00een pielea sa. \u015ei orice persoan\u0103 care nu este mul\u0163umit\u0103 de via\u0163a sa proiecteaz\u0103 asupra celorlal\u0163i nemul\u0163umirile proprii. A\u015fa c\u0103 nimic nu va fi destul de bun pentru persoana respectiv\u0103, iar critica va fi cvasiprezenta\u201c, a explicat pentru \u201eAdev\u0103rul\u201c psihologul Mirela Horumba. \u00cen ceea ce prive\u015fte impulsul de a ac\u0163iona prin proteste sau post\u0103ri pe Internet atunci c\u00e2nd ceva sau cineva \u00eei deranjeaz\u0103, acesta este pus pe seama faptului c\u0103 le hr\u0103ne\u015fte stima de sine. \u201eImpulsul de a ac\u0163iona prin critici \u015fi proteste provine din \u00eens\u0103\u015fi faptul c\u0103 dac\u0103 \u00abatac\u0103\u00bb pe cineva care din perspectiva lor a gre\u015fit, pentru foarte pu\u0163in timp stima lor de sine pare s\u0103 fie mai ridicat\u0103. Mecanismul psihologic pus \u00een ac\u0163iune este c\u0103 dac\u0103 tu nu e\u015fti bun, prin compara\u0163ie cu tine eu devin mai valoros. Este doar o fals\u0103 impresie, de scurt\u0103 durat\u0103, \u00eens\u0103 aparen\u0163a confortului psihologic predomin\u0103\u201c, explic\u0103 specialista. \u201eMentalitatea de victim\u0103 este dat\u0103 de inabilitatea de a face fa\u0163\u0103 solicit\u0103rilor vie\u0163ii, lipsa de pl\u0103cere, voin\u0163a inactiv\u0103. Dezacordul pe care \u00eel sesizeaz\u0103 \u00een interac\u0163iunile cu ceilal\u0163i \u00eel interpreteaz\u0103 ca devalorizare, percep\u00e2ndu-l ca un atac personal\u201c, adaug\u0103 \u015fi psihoterapeutul Keren Rosner.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
Cum au ap\u0103rut \u201efulgii de nea\u201c<\/div>\n
<\/div>\n
\n

P\u0103rin\u0163ii, \u015fcoala \u015fi societatea contribuie la formarea unui mediu \u00een care genera\u0163iile devin tot mai fragile, incapabile s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 criticilor, este de p\u0103rere scriitoarea \u015fi directoarea unei organiza\u0163ii de tip think tank din Marea Britanie, Claire Fox. Din punct de vedere evolutiv \u015fi istoric, adolescen\u0163a este v\u00e2rsta la care tinerii \u00ee\u015fi asum\u0103 riscuri \u015fi caut\u0103 aventura, \u00ee\u015fi cl\u0103desc idealuri, se preg\u0103tesc s\u0103 dea piept cu via\u0163a. \u00cen schimb, tinerii din ziua de azi cresc \u00eenv\u0103\u0163\u00e2nd s\u0103 perceap\u0103 lumea ca pe un loc \u00eenfrico\u015f\u0103tor, prin transmiterea insistent\u0103 a unor mesaje alarmiste legate de cele mai diverse aspecte ale vie\u0163ii de zi cu zi, sus\u0163ine Fox.<\/p>\n

Nevoia obsedant\u0103 de protec\u0163ie<\/div>\n
<\/div>\n
\n

Aceasta enumer\u0103 printre motivele care duc la fragilizarea tinerilor insisten\u0163a cu care se exagereaz\u0103 riscurile presupuse de aproape orice activitate ar \u00eentreprinde. P\u0103rin\u0163ii au devenit at\u00e2t de protectori \u00eenc\u00e2t le r\u0103pesc p\u00e2n\u0103 \u015fi libertatea de a se juca \u015fi de a alerga \u00een aer liber, de a se c\u0103\u0163\u0103ra \u00een copaci, a\u015fa cum era perfect normal cu ani \u00een urm\u0103, \u015fi totul \u00een numele siguran\u0163ei \u015fi \u00een dorin\u0163a de a le netezi drumul \u00een via\u0163\u0103. Astfel, o \u00eentreag\u0103 industrie s-a dezvoltat \u00een jurul nevoii obsedante de a proteja copiii din ziua de azi, f\u0103r\u0103 s\u0103 realiz\u0103m c\u0103 toat\u0103 grija aceasta se \u00eentoarce \u00eempotriva lor. P\u0103rin\u0163ilor li se spune constant c\u0103 trebuie s\u0103 elimine critica din discu\u0163iile cu copiii, pentru a nu le \u015ftirbi stima de sine, dar a\u015fa le anuleaz\u0103 g\u00e2ndirea critic\u0103. \u00cei cre\u015ftem \u015fi \u00eei educ\u0103m astfel \u00eenc\u00e2t ajung s\u0103 considere extrem de ofensatoare opiniile care nu le sunt pe plac \u015fi devin mai afecta\u0163i dec\u00e2t ar fi cazul de ceea ce cred al\u0163ii despre ei, explic\u0103 Fox. \u00cen volumul intitulat \u201eI find that offensive!\u201c, scriitoarea vorbe\u015fte despre aceast\u0103 genera\u0163ie mult prea sensibil\u0103, a tinerilor care p\u00e2n\u0103 ajung la facultate sunt at\u00e2t de tem\u0103tori \u015fi ne\u00eencrez\u0103tori \u00eenc\u00e2t nu sunt deloc preg\u0103ti\u0163i s\u0103 se descurce cu provoc\u0103rile de baz\u0103 ale vie\u0163ii de adult. Psihoterapeutul Keren Rosner a detaliat pentru \u201eAdev\u0103rul\u201c cum hiperprotejarea copiilor \u00een loc s\u0103 le fie dezvoltate abilit\u0103\u0163ile de adaptare \u00eei determin\u0103 pe viitorii adul\u0163i s\u0103 dezvolte frici \u015fi angoase \u00een fa\u0163a provoc\u0103rilor, dar \u015fi s\u0103 piard\u0103 oportunit\u0103\u0163i. \u201eMediul familial nesigur, instabilitatea rela\u0163iei dintre p\u0103rin\u0163i, divor\u0163urile, lipsa suportului emo\u0163ional \u00eei modeleaz\u0103 \u00eentr-o form\u0103 inadaptat\u0103. Lipsa modelelor, lipsa respectului uman, accentul pus pe bunuri materiale \u015fi bani nu preg\u0103tesc un t\u00e2n\u0103r curajos \u015fi activ social, ci unul nemul\u0163umit care a\u015fteapt\u0103 favoruri. Sunt tem\u0103tori, exagereaz\u0103 dificult\u0103\u0163ile pentru c\u0103 nu sunt obi\u015fnui\u0163i cu efortul, nu sunt concentra\u0163i pe g\u0103sirea de solu\u0163ii \u015fi pe modalit\u0103\u0163i de rezolvare \u015fi r\u0103m\u00e2n bloca\u0163i \u00een revolt\u0103. Rolul pasiv, alegerea neimplic\u0103rii nu fac dec\u00e2t s\u0103 formeze indivizi neadapta\u0163i, pentru care via\u0163a nu are niciun farmec, este doar un \u015fir de provoc\u0103ri pentru care nu sunt preg\u0103ti\u0163i. P\u0103rin\u0163ii care renun\u0163\u0103 la a mai critica copiii, renun\u0163\u0103 la critica educativ\u0103, formeaz\u0103 persoane cu autocritic\u0103 slab\u0103, indivizi care nu-\u015fi doresc evolu\u0163ia, succesul\u201c, a declarat Rosner.<\/p>\n

\u201eFulgii de nea\u201c, produsul metodelor moderne de parenting \u00een\u0163elese gre\u015fit<\/div>\n
<\/div>\n
\n

Psihologul Mirela Horumba a declarat pentru \u201eAdev\u0103rul\u201c c\u0103 genera\u0163ia \u201efulgilor de nea\u201c este \u015fi produsul metodelor moderne de parenting gre\u015fit \u00een\u0163elese \u015fi la fel de eronat implementate, precum \u015fi al stimei de sine extrem de sc\u0103zut\u0103 a tinerilor perpetuat\u0103 de p\u0103rin\u0163i. \u201eLa baz\u0103 avem dorin\u0163a s\u0103n\u0103toas\u0103 a p\u0103rin\u0163ilor de a elimina violen\u0163a din educa\u0163ie, \u00eens\u0103 \u00een loc s\u0103 a\u015fez\u0103m fundamentul corect, acela al fermit\u0103\u0163ii \u015fi al autorit\u0103\u0163ii parentale s\u0103n\u0103toase \u2013 a nu se confunda cu agresivitatea \u2013 am \u00eenlocuit cu supraprotec\u0163ia. \u00cen spatele comportamentului acestor tineri st\u0103 o stim\u0103 de sine foarte sc\u0103zut\u0103 alimentat\u0103 din fraged\u0103 copil\u0103rie cu sentimentul neputin\u0163ei construit de c\u0103tre p\u0103rin\u0163i. Pentru a explica consecin\u0163ele supraprotectiei este necesar s\u0103 \u00een\u0163elegem c\u0103 \u00eentotdeauna transmitem prin comportamentele noastre \u015fi un mesaj psihologic. Acesta este \u00abtu nu e\u015fti \u00een stare, a\u015fa c\u0103 fac eu \u00een locul t\u0103u\u00bb, chiar dac\u0103 tu ai v\u00e2rsta biologic\u0103 \u015fi autonomia necesar\u0103\u201c, explic\u0103 specialista. \u015ei psihoterapeutul Keren Rosner subliniaz\u0103 c\u0103 problema este \u00een s\u00e2nul familiei \u015fi afirm\u0103 c\u0103 metamorfoza tinerilor \u00een indivizi hipersensibili, ve\u015fnic nemul\u0163umi\u0163i, \u00ee\u015fi are originea \u00een via\u0163a lor de familie \u015fi este influen\u0163at\u0103 de tipul de rela\u0163ie pe care o au cu p\u0103rin\u0163ii. \u201eAu o fragilitate extrem\u0103, \u00een ciuda aparen\u0163elor care eman\u0103 indiferen\u0163\u0103 sau arogan\u0163\u0103. Ei sunt foarte u\u015for de lezat, se descurajeaz\u0103 imediat, sunt lipsi\u0163i de elan \u015fi bun\u0103 dispozi\u0163ie. Reperele lor sunt foarte slab conturate, nu au \u00eencredere \u00een sine \u015fi simt c\u0103 nu pot face fa\u0163\u0103 \u00een rela\u0163ii sociale. \u00cen ultima perioad\u0103, setul de valori s-a schimbat sub influen\u0163a social, dar mai ales indus\u0103 de familie. Copiii au o mentalitate tipic\u0103 indus\u0103 de uniformizarea activit\u0103\u0163ilor \u015fi comportamentelor. Ei au \u00een general acelea\u015fi jocuri \u015fi preocup\u0103ri \u00een zona virtual\u0103, le plac acelea\u015fi m\u00e2nc\u0103ruri, sper\u0103 s\u0103 aib\u0103 acelea\u015fi obiecte vestimenatre. Creativitatea \u015fi originalitatea sunt reduse\u201c, explic\u0103 Rosner. Psihologul afirm\u0103 \u015fi c\u0103 reperele acestora sunt distorsionate din cauza instabilit\u0103\u0163ii emo\u0163ionale \u015fi a pozi\u0163ion\u0103rii lor pe primul plan, \u00eentr-un mod egoist.<\/p>\n

\u201eFulgii de nea\u201c sunt considera\u0163i \u201enoii fasci\u015fti\u201c din cauza intoleran\u0163ei extreme \u201eFulgii de nea\u201c cer ca societatea,<\/div>\n
<\/div>\n
\n

\u00een special campusurile universitare, s\u0103 le ofere zone de total\u0103 siguran\u0163\u0103 \u00een care nu pot fi deranja\u0163i \u00een g\u00e2ndirea lor, obiceiurile lor, comportamentul lor. Cei care le critic\u0103 stilul de via\u0163\u0103 ori min\u0163ile fragile sunt acuza\u0163i de intoleran\u0163\u0103 \u015fi eticheta\u0163i ca persoane care promoveaz\u0103 ura. \u201eFulgii\u201c \u00eei critic\u0103 intens pe ace\u015ftia, organizeaz\u0103 proteste \u00een universit\u0103\u0163i, pe str\u0103zi, boicoteaz\u0103 \u015fi cer destituirea din func\u0163ii a profesorilor care nu agreeaz\u0103 cu ei. La final, cer ca tuturor celor care au fost \u201eproscri\u015fi\u201c, prin ac\u0163iunile lor sau din alt motiv, s\u0103 li se interzic\u0103 accesul la platformele de unde ar putea s\u0103-\u015fi expun\u0103 replica sau alte p\u0103reri. Acest fenomen a fost denumit \u201eno-platforming\u201c \u015fi a dus la interzicerea \u00een unele campusuri universitare a dezbaterilor pe teme controversate, precum avortul sau ateismul. Scriitorul britanic Stephen Pollard (53 de ani) avertizeaz\u0103 c\u0103 \u201efulgii de nea\u201c ar putea deveni \u201enoii fasci\u015fti\u201c, av\u00e2nd \u00een vedere faptul c\u0103 reac\u0163ioneaz\u0103 de cele mai multe ori cu vehemen\u0163\u0103 la adresa lucrurilor pe care ei le consider\u0103 ofensatoare \u015fi fa\u0163\u0103 de persoanele cu opinii diferite de ale lor. De cele mai multe ori, genera\u0163ia \u201efulgilor de z\u0103pad\u0103\u201c crede c\u0103 are dreptatea de partea ei \u015fi ac\u0163ioneaz\u0103 astfel \u201e\u00een numele moralit\u0103\u0163ii \u015fi al corectitudinii politice\u201c. Dar viziunea lor ar putea deveni o deziluzie periculoas\u0103, tocmai pentru c\u0103 libertatea de exprimare \u015fi implicit posibilitatea isc\u0103rii unor ofense reprezint\u0103 piatra de temelie a libert\u0103\u0163ii \u00een sine. \u201eFulgii de z\u0103pad\u0103\u201c se transform\u0103 astfel \u00eentr-o veritabil\u0103 avalan\u015f\u0103. Cu greu trece o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 f\u0103r\u0103 ca hipersensibilii s\u0103 nu se simt\u0103 ofensa\u0163i de c\u00e2te ceva, totul \u00een numele moralit\u0103\u0163ii \u015fi al decen\u0163ei. Efectele negative ale unor astfel de atitudini se resfr\u00e2ng nu doar asupra societ\u0103\u0163ii, ci \u015fi asupra indivizilor care le practic\u0103. \u201eVia\u0163a de adult a unei astfel de persoane nu va fi una foarte confortabil\u0103 pentru c\u0103 nimeni nu \u00ee\u015fi dore\u015fte s\u0103 stea l\u00e2ng\u0103 cei care critic\u0103 permanent \u015fi au o stare de nemul\u0163umire generat\u0103 de neasumarea responsabilit\u0103\u0163ii pentru deciziile luate\u201c, explic\u0103 psihologul Mirela Horumba. Pe de alt\u0103 parte, psihoterapeutul Keren Rosner atrage aten\u0163ia asupra faptului c\u0103 hipersensibilitatea, dublat\u0103 de lipsa energiei \u015fi a curiozit\u0103\u0163ii, conduce foarte u\u015for la st\u0103ri depresive, anxietate, plictiseal\u0103 cronic\u0103. \u201eEste o contradic\u0163ie c\u0103 aceste genera\u0163ii paralizate de griji, cu educa\u0163ie, condi\u0163ii bune de via\u0163\u0103, s\u0103 fie at\u00e2t de defensivi, centra\u0163i pe sine, tri\u015fti. Tinerii se feresc de responsabilit\u0103\u0163i, \u00eens\u0103 \u00ee\u015fi arog\u0103 drepturi, au impresia c\u0103 totul li se cuvine. Perseveren\u0163a \u015fi sacrificial nu sunt tr\u0103s\u0103turi de caracter apreciate. Zona de confort este foarte limitat\u0103, iar dincolo de aceast\u0103 zon\u0103 chiar nu-\u015fi doresc s\u0103 exploreze. Toleran\u0163a la frustrare, la stres este foarte sc\u0103zut\u0103 tocmai pentru c\u0103 nu se descurc\u0103, iar situa\u0163iile dificile sunt foarte greu de gestionat. Pretind sus\u0163inere, favoruri, ajutor, f\u0103r\u0103 a analiza din ce pozi\u0163ie cer aceste lucruri. Este consecin\u0163a faptului c\u0103 au primit foarte u\u015for ce \u015fi-au dorit. Nu au avut exerci\u0163iul a\u015ftept\u0103rii \u015fi al efortului. Din acest motiv ei au preten\u0163ii f\u0103r\u0103 s\u0103 ofere ceva\u201c, afirm\u0103 Rosner. La finalul analizei sale, Pollard face \u015fi o compara\u0163ie cu lumea orwellian\u0103, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 imperativul ca o singur\u0103 form\u0103 de g\u00e2ndire s\u0103 fie permis\u0103, iar orice deviaz\u0103 de la ea s\u0103 fie considerat ofensator \u015fi s\u0103 fie interzis, este profund periculos. Pentru c\u0103, de\u015fi \u201efulgii\u201c pretind c\u0103 tot ce fac e generat de grija fa\u0163\u0103 de aproapele lor \u015fi preocuparea pentru binele lui, rezultatul este o form\u0103 de totalitarism intelectual.<\/p>\n

Citeste mai mult: adev.ro\/pbb6gd<\/a><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1561,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"two_page_speed":[],"footnotes":""},"categories":[11,10,2],"tags":[280],"class_list":["post-1560","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-florin-chilian-blog","category-editoriale","category-stiri","tag-generatia-fulgi-de-nea"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.chilian.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1560","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.chilian.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.chilian.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.chilian.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.chilian.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1560"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.chilian.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1560\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1565,"href":"https:\/\/www.chilian.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1560\/revisions\/1565"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.chilian.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1561"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.chilian.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1560"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.chilian.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1560"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.chilian.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1560"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}